Despre comună

ETIMOLOGIE

Datorită convieţuirii româno-slave, apare numele localităţii de Cerna (nume de origine slavă). Datorită întinderii pe cursul Cernei, apare şi numele de Luncă. Aşa s-a format numele Comunei.

POPULAȚIE

• În 2011, la ultimul recensământ această comună a avut un număr de 905 săteni.
• În 2002, Comuna Lunca Cernii avea 1.116 locuitori. 
• În 2005 comuna a fost populată de 1.205 locuitori.
• Principalele ocupaţii ale oamenilor sunt:

1. Agricultura,
2. Creşterea animalelor,
3. Exploatarea forestieră,
4. A fost cândva mineritul...
5. Vânatul şi Pescuitul.

DATAREA SATELOR DIN COMUNĂ

• Comuna Lunca Cernii are următoarele sate în componență (lângă se găsesc și datele la care au fost menționate în documente):

În anul:

1360 au apărut Lunca Cernii de Sus și Lunca Cernii de Jos.

1504 - Meria

1913 - Fântâna

1956 - Negoiu, Gura Bordului, Valea Babii și Ciumița (Ciumița nefiind locuită în prezent)

AȘEZARE

• Comuna Lunca Cernii se află la o distanţă de 46 de KM faţă de Municipiul Hunedoara. Este localizată prin următoarele coordonate: 

DMS Latitudine: 45° 37 min 59.88 sec

DMS Longitudine: 22° 37 min 0.12 sec.

• Comuna Lunca Cernii este situată în Judeţul Hunedoara, România. Este aşezată la poalele Munţilor Poiana Ruscă. Comuna se află la confluenţa a trei zone etnografice: Ţara Haţegului, Banatul de Munte şi Ţinutul Pădurenilor.
• După ieșirea din satul Hășdău drumul se bifurcă. În stânga - Valea Ursului care duce către Lunca Cernii, iar în dreapta - de-a lungul văii Cerna este drumul forestier valea Bunila (Bâlii) care duce către Vadu Dobrii.
• Comuna Lunca Cernii este așezată pe un strat de roci sedimentare din perioada Cretacică (era Mezozoică). Acest bazin sedimentar este mărginit de dislocații tectonice observate prin denivelări.

FAUNA

• Pe acest teritoriu întâlnim: ursul brun, cerbul carpatin, căprioara, mistrețul, puțin mai sus râsul, mai răspindit este lupul și vulpea.
• Reptile precum: șopârla de munte, salamandre și șerpi, vipera comună, vipera cu corn.
• Pești: păstrăvul,  cleanul.

GEOGRAFIE

• Comuna Lunca Cernii ajunge la o altitudine de până la  1183 m în Vârful Măgurii. Este urmat de Vârful Leontinului cu o înălţime de 1168 m şi de Vârful Hoii cu 1115 m altitudine.
• Ea face legatura cu Judeţul Caraş-Severin. Tot prin această comună se poate ajunge şi în Rusca Montană prin satul Gura Bordului.
• Verile sunt călduroase, iar iernile geroase.
• Lunca Cernii ocupă o suprafaţă 15.205 hectare, 5.716  hectare reprezentând suprafaţa agricolă, iar suprafaţa fondului forestier cuprinde  9.287  hectare.

VEGETAȚIE

• Aici întâlnim fagul, mesteacănul, bradul și molidul.
• Fructe de pădure: zmeura, mura, coacăzele, merișoarele și afinele.

ÎNVĂȚĂMÂNT

• În Comună este o şcoală cu clasele I-VIII (Lunca Cernii de Jos), o şcoală cu clasele I-IV (Meria) iar alta în Lunca Cernii de Sus tot cu clasele I-IV.
• Şcoala cu clasele I-IV din Negoiu a fost închisă din lipsa elevilor. A intrat într-un program de conservare.

ISTORIC

• Comuna are în componenţă următoarele sate: Lunca Cernii de Jos (Reşedinţa),Lunca Cernii de Sus, Meria, Negoiu, Valea Babii si Fântâna.
• După cum spune şi Romulus Vuia, renumit etnograf, Ţinutul Pădurenilor este o zonă relativ foarte săracă în dovezi privind epocile preistorice şi chiar cea romană.
• Romulus Vuia face primele afirmaţii despre Lunca Cernii în lucrările sale unde a inclus-o în Ţara Haţegului. Puţin mai târziu Nicolae Dunăre, etnograf si antropolog, l-a criticat că a exclus, fără temei, Lunca Cernii din Regiunea Pădurenilor.
• Până în anii 1960 legăturile rutiere erau dificile. Până atunci, un drum pe care puteai să-l străbaţi cu carul (pe vremea aceea) era cel către Haţeg. După 1960 a fost străpuns tunelul care face legatură cu Hunedoara. Până a fi străpuns, această zonă putea fi circulată doar pe jos.
• Satul Negoiu a aparţinut până în anul 1950 comunei Răchitova. Numele de Răchitova datează din 1360 sub denumirea maghiară de: Reketya, la 1600 numele a fost: Rekettyefalva, iar ultima fază a schimbării numelui este in 1733 şi datează până acum sub numele de: Rekitova (Răchitova). Prin aceast sat (Negoiu) se poate ajunge în Comuna Băuţar, din Judeţul Caraş-Severin.
• Satele Fântâna, Gura Bordului şi Valea Babii au devenit sate independente în anul 1960.